Despre valoarea si validitatea cartilor si zine-urilor fotografice independente

Ce sunt zine-urile?

Odata cu popularizarea mediului fotografic si cresterea accesibilitatii la echipamente si tehnica fotografica, a crescut exponential si piata albumelor de arta scoase in regim independent, dar si cea a zine-urilor. Modest in Romania, intr-un ritm destul de alert in restul lumii.

Desi cele doua tipuri de publicatii ar trebui clar discutate si detaliate separat, imi permit sa le las la gramada intrucat abordarea e mai degraba legata de concept, principii, de ce-uri si parghii motivationale.

Daca pentru un album cu fotografii sau orice alt tip de carte care s-ar integra in acest concept nu este probabil foarte mult de explicat, ele existand de foarte multa vreme si pe piata din Romania, in cazul zine-urilor lucrurile nu cred ca sunt atat de clare, asa ca scurte clarificari nu strica.

Cuvantul zine a devenit aproape omniprezent in perioada curenta. De ce sunt insa atat de populare? Exista, pe de-o parte, teoria nostalgiei retro, de la preferinta pentru fotografia pe film (fie lat sau de 35mm, Polaroid etc.), preferinta pentru vinylurile atat de cautate sau chiar testarea diverselor procedee artistice/fotografice de la inceputurile istoriei mediului, colectionarea de obiecte vechi samd Confruntati cu milioane de ecrane albastre si alte device-uri la moda acum, multi isi cauta refugiul sau incearca sa se agate de lucruri mai palpabile, mai „reale”, care ii tin ancorati altfel in lumea actuala, dincolo de online.

Zine-urile de arta sunt o subcategorie a zine-urilor generale. Acestea sunt brosuri auto-publicate, vandute de obicei destul de ieftin sau tranzactionate cu alte zine-uri. In mass media din ultima perioada, zine-urile au fost incadrate/discutate chiar in cadrul unei miscari mai ample, din zona DIY, scrapbooking sau al produselor realizate de creatori handmade.

Zine-urile au largit cumva domeniul de aplicare al artelor publicarii si au schimbat dinamica, estompand granite in domeniul publicistic, facandu-l mai actual, mai viu, lasand loc, totodata, pentru tot felul de moduri de exprimare excentrica.
Pana la urma, multi editori de zine-uri sunt la randul lor artisti, fotografi, ilustratori, arhitecti etc. care aleg in mod intentionat sa creeze exemplare ieftine, usor de multiplicat in editie limitata, profitand de faptul ca pot invata relativ usor DTP sau au la indemana tot felul de softuri de acest tip, iar distributia se poate face foarte simplu cu ajutorul Internetului.
Vorbim practic de productii independente, nemediate, in afara instiutiilor de arta si a diverselor oficialitati din aceasta zona.

Publicatii care, cel putin in afara, creeaza comunitate intrucat ofera placere, apartenenta, vulnerabilitate, loialitate, teren comun pentru a construi ceva.

Generatiile se schimba. In epoca Google si a mortii cartilor (in care nu cred, dar circula frecvent ideea), zine-urile ofera totodata o modalitate de a face biblioteca sa para „misto” si progresiva, mai ales pentru studentii de arta si design.

De ce au valoare si validitate? De ce sa cumperi zine-uri si carti foto independente?

Avand in vedere contextul mai sus mentionat, de ce nu ar avea aceste publicatii valoare si validitate? De ce nu apar mai multe si la noi? De ce nu se vand atat de usor? Ce e diferit ca in principiu in comunitatile artistice de la noi? Sau lumea doar e circumspecta si cauta motive foarte clare inainte de a face o achizitie din domeniul zine-urilor sau a albumelor de autor?
Ok, puterea de cumparare clar nu e ca cea de afara, contextul actual (scumpiri, instabilitate etc. care nu te fac sa vrei sa „investesti” in asa ceva) nu ajuta nici el.
Dar pana la urma a „investi” in asta (ghilimelele sunt intentionate), nu inseamna de fapt sa cresti, personal si la nivel de comunitate, sa te gandesti la comunitatea pe care o cream pentru noi insine si cei care vin dupa (da, chiar daca unii ale caror zine-uri sau carti etc. le cumparam nu fac la randul lor acelasi lucru, nu sustin alti colegi, alte initiative sau din contra, incearca sa le submineze). Nu inseamna sa iti doresti o cultura care considera contemplarea, critica si creativitatea drept factori esentiali?

De ce sa cumperi zine-uri sau carti foto de la noi? Pentru ca au valoare artistica. Pentru sustinere. Pentru ca sunt o bucata din istoria fotografiei si artei romanesti. Pentru ca, in general, editiile sunt extrem de limitate. Pentru ca ajuti comunitatea sa creasca.

Ne ancoram prea mult din pacate in legea talionului cand vine vorba de initiative culturale, fotografice sau miscari care isi doresc sa duca comunitatea asta mai departe. „N-a cumparat, nu cumpar.”, „N-a dat like, nu dau like/nu cumpar/nu dau mai departe.” etc. Peste care se adauga orgolii infinite, uneori lipsa de educatie… Apoi ne intrebam de ce lucrurile evolueaza atat de lent la noi… Poate o revizuire de atitudine nu ne strica niciunuia sau, daca nu suntem dispusi la asta, macar sa nu ne mai plangem ca „asa e la noi”.

Un articol de: Cristina Garlesteanu

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicat─â.