6 idei pentru a înlătura blocajele creative şi a deveni un fotograf mai bun

Există mai multe condiţii pentru a deveni un fotograf mai bun, mai creativ, mai conectat...

Prima, ar fi, evident, să ştim să mânuim aparatul foto şi să ştim exact cum funcţionează. A doua ar fi să învăţăm limbajul fotografiei, adică compoziţia, şi să fim atenţi la lumină. Iar a treia, şi probabil cea mai importantă şi de lungă durată, este aceea de a ne dezvolta capacitatea de a fi conştienţi din punct de vedere vizual, intuiţia şi, de ce nu, sensibilitatea.
Nu mai ştiu exact în ce carte, am găsit o idee care spunea că pentru fotografii creativi, a realiza o fotografie este practic o expresie exterioară a unui lucru interiorizat.

A fi creativ nu este un lucru uşor. Iar procesul de a fi inspirat, la rândul său, este unul destul de anevoios. Nu este ceva magic, nu este de asemenea ceva ce poate fi prezis – să ştim că vom avea mai multă inspiraţie mâine, sau peste trei zile, sau luna viitoare, iar când se întâmplă, trebuie valorificat .
Sunt câteva aspecte pe care orice fotograf ar trebui să le aibă în vedere atunci când se gândeşte că este posibil să aibă un blocaj creativ.

Iar printre aceste elemente, principii sau de ce nu, să-i spunem un fel de cod de conduită, eu aş insista pe următoarele idei:

#1 Inspiraţia vine atunci când acţionăm

De multe ori, fotografii aşteaptă inspiraţia să vină. Aşteaptă să se simtă inspiraţi. (Şi eu am făcut asta…şi uneori mai cad în capcană şi acum.) Lucru care poate nu este neapărat corect. De exemplu, scriitori nu fac niciodată acest lucru, ci chiar şi atunci când nu au inspiraţie sau nu se simt deloc creativi, continuă să se aşeze la birou, în faşa maşinii de scris sau a calculatorului, şi să scrie.
De ce? Pentru că acest exerciţiu îi face să genereze idei. Chiar dacă nu sunt poate cele mai bune idei, mintea noastră rămâne conectată la ceea ce o interesează, la ceea ce îşi doreşte să obţină şi uşor, uşor, pot apărea şi ideile creative dorite.

#2 Nu trebuie să ne ferim de constrângeri

De ce? Pentru că, de cele mai multe ori, creativitatea nu înfloreşte în absenţa constrângerilor, ci dimpotrivă, constrângerile îi sunt de ajutor creativităţii. Aş putea spune chiar că sunt esenţiale.
Şi cum facem acest lucru? Ei bine, dacă de exemplu avem un rucsac plin de aparatură foto, vom încerca să ne limităm la un singur obiectiv sau la a utiliza un anumit tip de format în fotografiile noastre, sau la a utiliza doar un anumit mod de expunere şamd
În general, constrângerile forţează creativitatea şi atunci când nu ai alte soluţii la îndemână, de cele mai multe ori, te gândeşti cum ai putea face în aşa fel încât să fii mulţumit de ceea ce obţii cu ceea ce ai.

#3 Orice fir de inspiraţie pe care îl avem, trebuie păstrat

Inspiraţia, se ştie, rar vine când te aştepţi. Mai degrabă va sosi în cu totul alte momente, când poate te uiţi la un film cu prietenii, eşti la duş sau te afli în trafic şi, brusc, îţi vine o idee despre un proiect.
De cele mai multe ori însă, aceste idei ajung să se rătăcească, pentru că nu reuşim să le punem deoparte cum zic eu, acest lucru necesitând disciplină. Poate că nu putem să notăm imediat, pe un caiet, dacă avem un astfel de caiet de idei, dar am putea să ne înregistrăm rapid pe telefon, de exemplu.
Iar mai târziu, când suntem liniştiţi şi ajungem acasă, să reuşim să ne notăm şi în caietul nostru de idei, o practică care de mule ori ne ajută şi, mai ales, ne salvează ideile.
E un fel de loc în care, între gândurile noastre, s-a făcut ordine şi putem oricând să revenim asupra ideilor, să le interconectăm altfel, să adăugam la ele sau să le simplificăm şamd În plus, creăm un tărâm propice pentru creativitate şi inspiraţie.

#4 Trebuie să îţi dai timp

Ideile apar, se nasc, dar de cele mai multe ori au şi ele nevoie de o perioadă de incubare, ca să-i spunem aşa. Şi trebuie să le lăsăm acolo, în cuptor, să se coacă. Practic, trebuie să ne dăm nouă înşine timp şi să nu ne forţăm ideile ci, eventual să ne jucăm cu ele, să aşteptăm să vedem ce se întâmplă şi mai degrabă să ne chinuim cumva, în ghilimele, să avem un flux continuu de idei în creştere.

#5 Spaţiul creativ este important, la fel şi timpul tău cu tine

O altă idee pe care destul de mulţi autori care au scris despre creativitate o au în vedere este aceea legată de spaţiul creativ, care este foarte important. Iar acest spaţiu diferă, de la om la om. Nu toţi lucrează la fel de bine în aceleaşi condiţii. Pentru unii este nevoie de o anumită lumină să zicem , pentru alţii poate este vorba despre un anumit tip de peisaj sau de arhitectură, pentru alţii de model, dacă vorbim de fotografia de studio, sau de un anumit tip de poziţionare a luminilor. Pentru fotografii de stradă, lumina, un anumit timp al zilei şamd. Asta nu înseamnă că nu le vom schimba niciodată, dar putem porni de la condiţiile care ne priesc din punct de vedere creativ, pentru a descoperi ulterior altceva. 

Este important să fim conştienţi de condiţiile în care lucrăm în mod creativ, pentru că acest lucru ne va uşura cumva misiunea.

De asemenea, nu strică din când în când un pic de însingurare, în ideea că trebuie să avem timp pentru noi şi să nu simţim presiunea şi aşteptările celorlalţi atunci când vine vorba de creativitate.

 

#6 Riscăm, greşim, creştem

Uneori, va trebui să facem şi greşeli, şi să ni le asumăm. Să riscăm. A risca înseamnă să creşti. Din greşeli vom învăţa să reorganizăm lucrurile, să ne reorganizăm pe noi şi să ne centrăm pe ceea ce contează cu adevărat. E un risc pe care majoritatea celor care creează ceva şi-l asumă, atunci când este cazul. Gândiţi-vă puţin la analogia cu cei mici, cu copilul care încearcă orice, se joacă, greşeste, o ia de la capăt.
Creativitatea are nevoie de libertate. Cunoștințele, grijile, mintea, prejudecățile, toate acestea nu fac decât să înrobească. Creativitatea necesită eliberarea de acestea. Din acest motiv toți copiii sunt creativi, până nu intervin adulții să le arate modul corect de a face un lucru. Creatorul se joacă, „se prostește”. Uneori habar nu are ce ar trebui să facă, așa că încearcă și caută direcții diferite. Nu este tocmai eficient, pentru că explorarea continuă nu permite specializarea într-un anume lucru. Însă a urma un drum strict nu ar permite persoanelor creatoare să facă ceva ce nu a mai făcut aproape nimeni.

Dacă preferi să asculţi sub formă de podcast acest articol, îl găseşti aici:

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *